Artă fără compromisuri

#Selfie sau Viaţa ca un bâlci

24 Mai, 2014   |  Doinel Tronaru   |  0 comentarii

  • Recomanda acest articol
#Selfie sau Viaţa ca un bâlci

O variantă „modernă“ a „Liceenilor” lui George Şovu şi Nicolae Corjos regizează tânăra Cristina Iacob în „#Selfie“, un film marca MediaPro Pictures.

#Selfie (România, 2014)
Regia: Cristina Iacob
Cu: Crina Semciuc, Vlad Logigan, Olimpia Melinte, Răzvan Vasilescu

„Viaţa ca o pradă“, îşi intitula, în anii ’70, un volum autobiografic Marin Preda, cel mai de succes scriitor român al perioadei comuniste. „Viaţa ca o coridă“, calchia mai târziu, tot pentru o carte autobiografică, Octavian Paler, un alt autor (considerat) acum demodat.

Realizatorii filmului „#Selfie“ – dorit a fi un „autoportret al tinerei generaţii“, după propria mărturisire a regizoarei – nu se încurcă, însă, în astfel de farafastâcuri. Mai degrabă ar dori, probabil, să reediteze isprava „Liceenilor“, marele succes de casă al anilor ’80 târzii (de altfel, una dintre variantele intermediare de titlu a fost chiar „Liceenii 2000“); sau poate nici măcar atât.


Selfie, Instagram, Facebook

Realizatorii înseamnă, în primul rând, Alex Molico, şeful echipei de scenarişti, şi tânăra Cristina Iacob, regizoare şi coscenaristă, afirmată până acum doar cu scurtmetrajul „În film la Naşu’“, distribuit acum doi ani tot de MediaPro. Aşadar, ar trebui să fie o gură de aer proaspăt în atât de veşteda comedie românească.
 

„#Selfie“ încearcă din răsputeri să se arate modern şi actual, să se dovedească conectat la ultimele răcnete ale modei – de la titlul în „romgleză“ până la omniprezenţa pozelor făcute „selfie“, cu sau fără Instagram, şi a postărilor pe Facebook. De multe ori, însă, toate aceste gadgeturi par pur şi simplu „lipite“ peste o structură narativă pe care o cunoaştem de când ne ştim.


Umbra lui Saizescu

În primul rând, în stilul consacrat de producţiile MediaPro, este amestecată prezenţa unor actori de calibru (în cazul de faţă, Răzvan Vasilescu şi Florin Călinescu) cu cea a unor vedete promovate de trust, populare dar fără a avea prea multă treabă cu actoria (de genul Smiley sau Alex Velea). Este un procedeu deseori criticat, dar căruia i-au căzut victime, de-a lungul vremii, şi regizori, totuşi, valizi, precum Sergiu Nicolaescu, Dan Piţa sau Andrei Blaier.

La mare, la soare... „#Selfie“ este un fel de SF, din moment ce acţiunea filmului se desfăşoară în câteva zile premergătoare susţinerii bacului din 2014, deci peste câteva luni. Eroinele principale sunt trei absolvente emancipate (Crina Semciuc, Flavia Hojda şi Olimpia Melinte), care se hotărăsc să-şi ofere câteva momente de relaxare şi de deconectare de la stresul examenului care se apropie.

Întâmplările au loc, în cea mai mare parte, la mare, pe Litoral, locul predilect de desfăşurare al mai tuturor comediilor noastre, de la „Nea Mărin miliardar“, „Eu, tu şi Ovidiu“ şi „Melodii la Costineşti“ până la „Miss Litoral“ şi „A doua cădere a Constantinopolului“. Ce este în plus este, acum, Vama Veche, „paradis“ al distracţiei estivale, unde este plasat epilogul întâmplărilor amuzante.


Lumea ca un „Grand Guignol“

Atuul principal al filmului ar fi prezenţa unor tineri actori foarte talentaţi: Crina Semciuc, Olimpia Melinte, Vlad Logigan, care-şi fac treaba cât pot de bine, precum şi cea a unor veterani ca Răzvan Vasilescu (într-un rol de tată posesiv, nostalgic al lui Ceauşescu) sau Florin Călinescu (şocant pentru cei care l-au revăzut recent în serialul „Lumini şi umbre“, de acum peste 30 de ani).

Desigur, „#Selfie“ va avea succes de public, cu toate că n-ar fi stricat temperarea unor vulgarităţi inutile şi strunirea cu mână mai fermă de către regizoare a angrenajului pus în mişcare. Cu toată absenţa sofisticării, filmul este instructiv, pentru că dă seamă despre „Grand Guignol“-ul (termenul francez pentru „bâlci“, de la numele unui teatru din Pigalle) actual în care s-a transformat lumea – sau cel puţin imaginea cultivată de media a acesteia. Păstrând toate proporţiile, aşa cum s-a scris, la vremea respectivă, şi despre „Moulin Rouge“ al lui Baz Luhrmann, dar, evident, fără rafinamentul postmodern al aceluia.

Comentarii

Toate comentariile vor fi moderate.
Nu vor fi admise jignirile, calomniile si limbajul licenţios. Nu acceptăm derapajele verbale şi limbajul jignitor la adresa cuiva. Puteţi să vă exprimaţi opiniile într-un mod civilizat, fără să se recurgă la ameninţări, mesaje rasiste sau instigări la violenţă. Orice mesaj de acest gen va fi din start respins.


Nume (necesar):
Email (nu va fi publicat) (necesar):
Website:
Comentariul dvs.:
Cod de securitate:*Completati caracterele din imagine in casuta alaturata

© 2013, Toate drepturile rezervate